Cărți vs jocuri video: care dintre cele două elemente este benefic în educația și formarea copiilor?

În vremurile moderne, copiii sunt din ce în ce mai atrași de tehnologie, pe care o asimilează în jocurile lor, renunțând la mijloacele clasice de divertisment și învățare, cum ar fi cărțile. Această tendință a atras o serie de discuții care cântăresc efectele jocurilor video în comportamentul, dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor, în comparație cu efectele cărților la aceleași capitole.

Percepția generală este că jocurile video au o influență negativă asupra copiilor. Deși în cele mai multe dintre cazuri acest aspect negativ poate fi demonstrat, există și situații în care tehnologia pentru divertisment poate contribui la dezvoltarea unor abilități și aptitudini folositoare. Atât timp cât jocurile sunt alese cu grijă, acestea pot contribui la dezvoltarea percepției, a funcțiilor motorii, a memoriei, a atenției, și, nu în ultimul rând a cunoștințelor, conform rezultatelor unor studii publicate în „Educational Psychology”.

Există însă și partea nocivă a jocurilor video care poate promova și dezvolta un comportament agresiv, băieții pot ajunge să desconsidere sexul opus și, nu în ultimul rând, se poate ajunge la dezvoltarea unor vicii periculoase.

Jocurile video pot avea influențe pozitive sau negative, în funcție de tipul lor. De aceea, adulții ar trebui să se implice în găsirea jocurilor pozitive pentru copii și să-și asume rolul de îndrumător. Până la urmă, prin jocuri, copilul intră în contact cu tehnologia, devenită o realitate și o funcție indispensabilă a lumii moderne, la fel cum, tot prin joc, intră în contact cu elementele lumii reale, cea dinafara monitorului.

În ceea ce privește cărțile și cititul, părerea aproape unanimă este îndreptată către aspectele benefice. Cititul este perceput întotdeauna într-o lumină pozitivă atunci când este comparat cu jocurile video. Percepția este susținută de studii care demonstrează efectele benefice ale cărților în educația și formarea copiilor, începând de la cărțile de povești, până la cărțile de specialitate din mediul academic.

Cititul și cărțile dezvoltă imaginația, lărgesc orizonturile cunoașterii, contribuie la dezvoltarea caracterului și au o serie de alte beneficii care își dau aportul la procesul prin care copiii devin adulți, cu o serie de calități și aptitudini pe care cei care nu au citit nu le au.

Există însă și cărți „rele” care pot influența negativ dezvoltarea copiilor. Aici intervine încă o dată rolul de mediator și îndrumător al adultului din familie sau al cadrului didactic, astfel încât, cel puțin într-o primă fază, să fie îndrumat către cărțile cu caracter „benefic”. Cărțile din cealaltă categorie le poate descoperi singur, în momentul în care poate fi capabil să se autoprotejeze de influențele care ar putea duce către un comportament deviant.

Atât în cazul cărților, cât și în cel al jocurilor video, există elemente pozitive și negative, în ciuda percepției predominante pentru fiecare dintre cele două elemente. Copilul trebuie să aibă acces la ambele, să poată obține un echilibru și un maxim de beneficii, dar sub îndrumarea unui adult, cel puțin până când își formează niște deprinderi și dezvoltă niște curiozități către anumite domenii.